Proiectul WANDA, impreuna impotriva poluarii Dunarii!

Cu o lungime de 2.845 kilometri, fluviul Dunarea strabate 10 tari in drumul sau de la izvorul din Muntii Padurea Negra din Germania, pana la varsarea in Marea Negra. Fluviul si bazinul sau hidrografic reprezinta un ecosistem unic si de nepretuit, constituind habitatul pentru cea mai diversa flora si fauna. In contextul dezvoltarii istorice si tehnologice din ultimele secole, fluviul Dunarea dobandeste o importanta din ce in ce mai mare ca si cale navigabila internationala. Desi navigatia interioara reprezinta un mod de transport ecologic, conceptele privind gestionarea unor potentiale efecte secundare negative ale unei cresteri a  traficului de marfuri si persoane pe Dunare, trebuie sa fie inca dezvoltate. Proiectul Waste management for inland Navigation on the Danube – Administrarea deseurilor pentru navigatia interioara pe Dunare – WANDA a fost creat pentru a asigura protectia Dunarii si a ecosistemelor sale impotriva poluarii. Proiectul a fost lansat pentru crearea un sistem de management al deseurilor ce va fi coordonat la nivel transnational si care se va aplica de-a lungul fluviului Dunarea. Scopul principal al acestui proiect a constat in dezvoltarea si implementarea in comun a unor masuri preventive care sa asigure o abordare viabila din punct de vedere ecologic, in ceea ce priveste managementul deseurilor provenite de la nave. Rezultatul ar fi promovarea navigatiei pe caile navigabile interioare ca un mod de transport durabil si reducerea riscurilor potentiale pentru ecosistemele fluviului. Proiectul WANDA este finantat prin Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei (SEE) al Uniunii Europene, in cadrul axei prioritare 2 – “Protectia si imbunatatirea mediului” si a fost aprobat in iunie 2009. Valoarea totala a proiectului este de 1.667.240 euro. Specialisti in domeniul navigatiei, administrarii infrastructurii de transport naval dar si reprezentati ai institutelor de cercetare din Austria, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Croatia si Serbia au fost parteneri de-a lungul celor trei ani de derulare a acestui proiect. Consortiul este coordonat de Via Donau – Compania cailor navigabile din Austria, ce a avut rolul de lider de proiect. Participarea observatorilor, prin feedback extern, a asigurat cresterea calitatii proiectului. In Romania, partenerii activi in acest proiect de cooperare internationala au fost Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati – APDM si Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale SA Giurgiu – APDF. Activitatile proiectului contribuie la reducerea riscurilor de mediu legate de deversarile ilegale de deseuri provenite de la nave iar capitanii ce navigheaza pe fluviu, armatorii si operatorii de flota vor beneficia de proceduri clare pentru eliminarea coordonata a deseurilor provenite de la nave.

PARTENERIAT PENTRU VIITOR. Intalnirea oficiala ce a marcat inceputul proiectului a avut loc pe 25 si 26 august 2009 in Viena.  In cadrul acesteia au participat peste 20 de organizatii din tarile riverane Dunarii, care au pus la punct strategia comuna in vederea colaborarii viitoare. Activitatile din cadrul proiectului WANDA au avut ca scop identificarea necesitatilor, implementarea actiunilor pilot si analiza rezultatelor obtinute. Au fost monitorizate si analizate legislatiile nationale si cea europeana privind gestionarea deseurilor generate de navele care circula pe Dunare si au fost diseminate informatiile privind protectia mediului dar si bunele practici in toate tarile partenere. De asemenea, s-a propus realizarea mai multor proiecte pilot avand ca obiectiv colectarea si eliminarea diferitelor categorii de deseuri generate de nave, intre acestea figurand si proiecte pilot prevazute a se implementa in porturile romanesti Galati, Giurgiu si Tulcea, aflate in zonele de activitate ale CN APDM SA Galati si CN APDF SA Giurgiu. De altfel, CN APDM SA Galati a fost lider si coordonator pentru doua din cele sase pachete de activitati ale proiectului. Pornind de la cadrul legislativ comun stabilit de partenerii proiectului, CN APDM SA Galati a gestionat implementarea conceptului de management al deseurilor generate de nave in Romania. In calitate de lider al pachetului de activitati WP4, Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati a avut responsabilitatea planificarii si implementarii actiunilor pilot organizate in vederea colectarii deseurilor de hidrocarburi si a altor tipuri de deseuri, atat pe Dunarea de Sus, in cooperare cu partenerii din Austria, Slovacia si Ungaria cat si pe Dunarea de Jos, in cooperare cu CN APDF SA Giurgiu si cu partenerul din Bulgaria. Bugetul alocat CN APDM SA Galati a fost de 465.660 euro, dintre care 85% au fost asigurati de Uniunea Europeana, 13% din fonduri au provenit de la bugetul de stat, mai exact din partea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, iar 2% au reprezentat finantare proprie. In plus, CN APDM SA Galati a monitorizat si a actionat in vederea  armonizarii transnationale a activitatilor de coordonare si lobby, planificate in cadrul proiectului WANDA. De asemenea, potrivit planurilor, prin implementarea unui model international de finantare pentru taxarea serviciilor oferite de acest sistem, se va aplica principiul “poluatorul plateste”. Activitatile proiectului au fost armonizate prin intermediul a diferite mecanisme de coordonare precum retelele de experti din domeniul navigatiei fluviale, feedback-ul primit de la stakeholderii nationali si internationali in cadrul workshop-urilor, ce au inclus atat grupuri de interes cat si observatori reprezentand Comisia Dunarii si Comisia Centrala pentru Navigatie pe Rhin.

OBIECTIVE REALIZATE. Proiectul WANDA a fost initiat in cadrul programului de cooperare transnationala South East Europe Transational Cooperation Programme – SEE, ce se deruleaza in perioada 2007 – 2013 si la care iau parte 16 tari. Scopul comun al acestui program este acela de a sustine dezvoltarea economica si sociala, in paralel cu sprijinirea stabilitatii si competitivitatii.  Una dintre axele principale ale acestui program este protectia mediului, iar proiectul WANDA a reprezentat unul dintre instrumentele prin care s-au dezvoltat concepte nationale privind managementul deseurilor provenite de la nave. Astfel, unul dintre rezultatele principale ale proiectului WANDA a fost elaborararea unor concepte nationale de catre toti partenerii, pornind de la contextul actual. Rezultatele au aratat ca exista mari diferente in ceea ce priveste echipamentul folosit in facilitatilede colectare ale deseurilor generate de nave. Cat despre cadrul administrativ si legal, aici exista mai multe asemanari. Provocarea insa, in afara de stabilirea activitatilor viitoare la nivel national, a fost armonizarea acestor concepte pe plan international. Au fost realizate de catre partenerii de proiect workshop-uri pentru stakeholderi, pe tema managementului deseurilor de la nave (ex. Slovacia – Martie 2010, Serbia – Aprilie 2010, Croatia – Mai 2010 iar scopul acestor intalniri a fost cel de a informa despre activitatile proiectului WANDA si de a colecta opiniile beneficiarilor acestui sistem, in scopul imbunatatirii serviciilor oferite. Pentru Romania si Austria existau aceste concepte, insa, ca urmare a experientei acumulate de-a lungul programului, conceptele nationale au fost imbunatatite. Practic, fiecare tara participanta are acum o strategie proprie, corelata insa si cu statele partenere, privind protectia mediului din punct de vedere al rezidurilor provenite de la nave. Cooperarea transationala a reprezentat un alt obiectiv atins al proiectului WANDA, mai ales in contextul in care, de-a lungul anului trecut au fost initiate si organizate mai multe actiuni pilot. Astfel, pentru regiunea Dunarii de Sus, partenerii din Austria si cei din Ungaria au realizat, in colaborare, o actiune pilot de colectare a deseurilor. Pe sectorul Dunarii de Sus, in Austria si Ungaria a fost asigurat un serviciu mobil de colectare gratuita a apei de santina, a uleiurilor uzate si a altor reziduuri de hidrocarburi generate de nave, care s-a implementat in lunile iunie si septembrie a anului 2011.  Nava de colectare s-a deplasat pe Dunare de la Linz, prin Budapesta, pana aproape de granita ungaro-croata, in portul Baja. Astfel, s-au furnizat pentru prima data, servicii de colectare a deseurilor pe un sector al Dunarii avand lungimea de cca. 700 km (de la Linz la Móhacs). In total au fost colectati 400 m³ de apa de santina, 69 m³ de uleiuri uzate si mai mult de doua tone de deseuri uleioase solide generate de nave. In plus, au fost implementate si actiuni pilot pentru alte tipuri de deseuri generate de nave, cum ar fi sistemul de marcare utilizat in Terminalul Verde din portul Baja, Ungaria, care a fost inaugurat pe 18 Mai 2011. In ceea ce priveste Austria, a fost planificata si organizata colectarea altor tipuri de deseuri generate de nave, cum ar fi baterii, vopsea, dizolvanti. Aceste operatiuni s-au desfasurat in Octombrie 2011 la un punct de acostare in Viena, la ecluza de la Persenbeug si in portul Enns. Anul trecut, totala luna August, CN APDF SA Giurgiu, in colaborare cu EAEMDR – Executive Agency for Exploration and Maintenance of the Danube River, mai exact partenerii bulgari, au asigurat, cu nave proprii, colectarea deseurilor de hidrocarburi in porturile Giurgiu si- Ruse. A fost oferit un serviciu gratuit, transnational si mobil de colectare a deseurilor, intre cele doua porturi. De asemenea, in portul Giurgiu a fost utilizata o facilitate fixa de colectare si tratare a hidrocarburilor generate de nave. In total au fost colectati si tratati 109 m³ de reziduuri de hidrocarbura in cadrul acestei actiuni transfrontaliere. O alta actiune pilot a fost organizata in luna Septembrie 2001 in porturile Galati si Tulcea. Aceasta a fost implementata de catre CN APDM SA Galati si a fost realizata tot cu navele din dotare si cu personal roman. Elementul nou, in cazul proiectului pilot derulat de catre CN APDM SA Galati a fost acela ca, pe langa deseurile specifice, in cadrul actiunii sau fost colectate si alte tipuri de reziduri, precum deseuri menajere sau materiale reciclabile. Pe sectorul maritim, in porturile romanesti de la Galati si Tulcea, au fost oferite in mod gratuit servicii mobile si la punct fix de predare a deseurilor, in luna Septembrie 2011. Serviciile au inclus colectarea, stocarea temporara, tratarea si eliminarea hidrocarburilor de la nave si a altor tipuri de deseuri, cum ar fi produsele reciclabile, apele uzate menajere si gunoiul. Toate actiunile pilot au fost monitorizate conform regulamentelor nationale si directivelor UE vizand deseurile generate de nave iar coordonarea generala a tuturor actiunilor pilot a fost asigurata de CN APDM SA Galati in calitate de lider al pachetului de lucru corespunzator. Pe langa aceste activitati, un alt obiectiv atins al proiectul WANDA este acela ca a fost elaborat un model de finantare al activitatilor cuprinse in sistemul de  management al deseurilor generate de nave. Astfel, dupa ce au fost identificate cele mai bune solutii pentru a limita poluarea Dunarii, specialistii reuniti in cadrul proiectului au analizat si posibilele masuri de sustinere financiara a acestora. Nu in ultimul rand, proiectul WANDA a fost un succes si datorita imbunatatirii cooperarii dintre tarile participante si organismele internationale care au jucat rolul de observatori: International Commission for the Protection of the Danube River – ICPDR, Danube Commission – DC, Central Commission for the Navigation of the Rhine – CCNR, International Sava River Basin Commission – ISRBC si WSD-Süd – Water- and Shipping Directorate South. Aceste organizatii au sustinut  proiectul WANDA prin feedback si sfaturi in legatura cu problemele de relevanta strategica. Site-ul – www.wandaproject.euofera informatii detaliate despre activitatile derulate in cadrul proiectului, parteneriatul consortiului, observatorii externi precum si informatii despre Programul SEE. Activitatile derulate in cadrul proiectului WANDA arata in mod clar ca este nevoie de un tratat international, cu valoare legala, pentru a obtine un sistem uniform, armonizat la nivel international pentru managementul deseurilor de la nave de-a lungul Dunarii, dupa cum e cazul si in regiunea Rhinului. Cooperarea eficienta la nivel transnational va juca un rol-cheie in elaborarea unei astfel de conventii. Drept urmare, consortiul a elaborat o propunere pentru un nou proiect – CO-WANDA, la care s-au adaugat si parteneri din Moldova si Ucraina si care este in prezent in procedura de evaluare in cadrul aceluiasi program de finantare, South East Europe Transnational Cooperation Programme.  Obiectivul acestei propuneri de proiect este crearea unei Conventii internationale pentru deseurile generate de nave pe Dunare. In cazul in care proiectul CO-WANDA va fi aprobat, acesta se va desfasura pe parcursul urmatorilor 2 ani, incepand cu luna Septembrie 2012.

Proiecte de mediu in Eforie

Primarul Ion Ovidiu Brailoiu spune ca Primaria are depuse proiecte in valoare de peste 40 de milioane lei

Orasul Eforie se afla in plina dezvoltare si modernizare, iar tot mai multe zone din localitate se transforma vazand cu ochii.

Ieri, primarul Ion Ovidiu Brailoiu a declarat, intr-o conferinta de presa, ca a primit finantare pentru alte doua proiecte de importanta majora pentru localitatea pe care o administreaza de aproape 8 ani. Este vorba despre proiectele privind refacerea falezei din Eforie Nord, grav afectata in ultimii ani, si cel privind amenajarea unui parc in zona Cazino din Eforie Sud, ambele aprobate de Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud – Est. Lucrarile din cadrul celor doua proiecte vor fi demarate in perioada urmatoare, a anuntat primarul Brailoiu.

Primul proiect se refera la refacerea aleii de promenada dintre hotelurile Acapulco si Belona, precum si aleea Belona, din Eforie Nord. „Lucrarile vor avea ca scop extinderea aleii de promenada, realizarea unor puncte de observatie si supralargire a promenadei cu 1.70 m, realizarea pavimentului din dale sau pavele, montarea de banci si mobilier urban, realizarea unui sistem supraveghere video si inlocuirea sistemului de iluminat ornamental. Proiectul are o valoare totala de aproximativ 100 de miliarde de lei vechi, iar contributia Primariei Eforie este de numai 2 miliarde, restul finantarii fiind asigurata din fonduri europene nerambursabile”, a explicat primarul Ovidiu Brailoiu. In ceea ce priveste durata de implementare a proiectului, edilul a anuntat ca aceasta este de 18 de luni, iar cea de executie de 12 luni.

Parc modern in Eforie Sud, pe o suprafata de 8.000 mp

Cel de-al doilea proiect priveste refacerea unor spatii verzi din Eforie Sud, situate in imediata apropiere a falezei, vederea spre mare fiind cea care ii atrage an de an pe turisti si ii indeamna pe localnici sa nu renunte la plimbarile pe malul marii. Brailoiu a explicat ca acest proiect presupune amenajarea unui parc modern in zona Cazino, din Eforie Sud, proiectul fiind practic o completare a lucrarilor efectuate in ultimii ani de Primarie, pentru refacerea accesului pietonal pe plaja din Eforie Sud.

Valoarea totala a lucrarilor cuprinse in acest proiect este de peste 3 de milioane de lei, finantarea fiind asigurata in cea mai mare parte din fonduri europene nerambursabile. In ceea ce priveste durata de realizare a proiectului, aceasta este de 14 luni, iar suprafata totala a terenului pe care se va realiza parcul este de 8.387,66 mp.

Cele doua proiecte nu sunt singurele lucrari de maxima importanta pe care administratia Eforie le deruleaza, primarul Brailoiu a anuntat ca Primaria are depuse proiecte de peste 40 milioane de lei. „Aceste proiecte vizeaza mai multe domenii, precum infrastructura, energia regenerabila, invatamantul local sau dezvoltarea turismului balnear si au fost depuse in anii 2009, 2010 si 2011. Este un semnal foarte bun pentru noi ca se deblocheaza proiectele si ca putem continua lucrarile pe care le-am inceput. Avem un un partener de incredere in actualul Guvern si sunt sigur ca astfel vom avea si mai multa sustinere pentru proiectele noastre”, a completat primarul Ion Ovidiu Brailoiu.

Selectie de proiecte in domeniul protectiei naturii, lansata de Ministerul Mediului

Ministerul Mediului si Padurilor, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial „Mediu”, lanseaza cea de-a cincea sesiune de selectie de proiecte in domeniul protectiei naturii.

Beneficiarii eligibili sunt administratorii si custozii ariilor protejate, agentiile regionale si locale de protectia mediului, institutiile si autoritatile publice, organizatiile neguvernamentale, institutele de cercetare, universitatile, muzeele.

Cererile de finantare pot fi depuse pana la data de 6 iulie 2012, ora 16:00, la sediile Organismelor Intermediare din cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale Romaniei. Depunerea este continua, pana la data limita mentionata.

Cererea de finantare (Formularul de aplicatie) si Ghidul Solicitantului sunt disponibile pe pagina de internet dedicata Axei Prioritare 4 a POS Mediu, Ghidul Solicitantului continand detalii cu privire la conditiile de accesare a finantarii, precum si instructiuni de completare si depunere a cererilor de finantare.

Informatii suplimentare:

- In cazul in care aria protejata este localizata intr-o regiune, iar sediul solicitantului se afla intr-o alta regiune, proiectul se depune in regiunea in care aria protejata este localizata.

- In cazul in care proiectul vizeaza o arie protejata a carei intindere depaseste granitele unei regiuni, Solicitantul va depune Cererea de Finantare la Organismul Intermediar din regiunea in care se afla sediul administratiei ariei naturale protejate. In cazul in care aria vizata de proiect nu are constituita structura de administrare/custodie, iar intinderea acesteia depaseste granitele unei regiuni, solicitantul va depune cererea de finantare la Organismul Intermediar din regiunea pe teritoriul careia se afla cea mai mare suprafata a ariei naturale protejate pentru care se solicita finantare.

- In cazul in care proiectul vizeaza arii protejate situate in mai multe regiuni, acesta va fi depus in regiunea in care se afla sediul Solicitantului. In cazul in care proiectul vizeaza arii protejate situate in cel putin trei regiuni diferite, acesta va fi depus la OI POS Mediu Bucuresti.

Toti solicitantii vor fi informati in scris asupra rezultatului selectiei de proiecte.

500 de milioane de euro, fonduri BEI pentru metrou si proiecte de mediu

Ministerului Finantelor Publice va semna maine doua contracte de finantare cu Banca Europeana de Investitii in valoare totala de 497, 65 milioane de euro.

Este vorba de contractul de finantare intre Romania si Banca Europeana de Investitii (BEI), in valoare de 465 milioane de euro, pentru finantarea Proiectului privind Modernizarea Metroului din Bucuresti – etapa a V-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Universitate – Pantelimon.

Al doilea este contractul in valoare de 32,65 milioane de euro si subimprumutarea acestuia catre SC Electrocentrale Paroseni SA, pentru proiectele de investitii de mediu „Schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport si depozitare a zgurii si cenusii” si „Instalatie de desulfurare a gazelor de ardere”.

Bacaul, gazda pentru eco-inovare. Municipiul a convins prin proiecte de peste 100 milioane euro.

Proiecte de peste o suta de milioane euro pentru protectia mediului si o preocupare concreta pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in municipiu. Acestea au constituit doar o parte dintre motivele pentru care Bacaul a fost ales, pentru a doua oara, sa fie gazda intrunirii internationale a retelei de clustere si a regiunilor pentru eco-inovare.

Proiecte cu finantare europeana de peste o suta de milioane de euro in domeniul protectiei mediului si masuri concrete privind imbunatatirea conditiilor de mediu in municipiu – acestea au constituit cel putin doua dintre motivele pentru care Bacaul a fost ales sa fie gazda a intalnirii internationale din cadrul proiectului “Reteaua Clusterelor Europene si Regiunilor pentru Eco-inovare Plus”. Proiectul, demarat in urma cu 2 ani, are loc in 10 tari europene. Romania e la inceput de drum in ceea ce priveste eco-inovarea, fata de alte tari, precum Germania, care a fost prezenta la dezbateri in Bacau. Reprezentantul Gemaniei a subliniat ca prezenta sa are un scop clar, de a se cunoaste situatia la fata locului si de a ajuta la formarea si consolidarea clusterelor ca forma de organizare geo-institutionala.

Thomas Sterr – expert “Institute for Eco-Industrial Analysis” Heidelberg, Germania
“Noi avem deja o experienta, acumulata in ultimii ani, cu privire la clusterele eco-inovare, conexiunile eco-inovare, de aceea am fost invitat la dumneavoastra” 12.22 FLASH 13.21 to learn “pentru a afla de unde putem incepe, ce putem imbunatati la ceea ce exista deja si sunt bucuros ca am oportunitatea sa cunosc situatia pe care o avem aici in Romania si, de asemenea, sa-mi fac propria idee asupra a ceea ce poate fi obtinut pe baza care exista deja. Este o zi pentru invatat pentru mine si sunt gata sa-mi insusesc cunostintele 14.02

Importanta eco-inovarii trebuie perceputa si insusita de fiecare cetatean, fiecare bacauan putand adopta o atitudine eco-inovatoare atat acasa, cat si la locul de munca.

In Bacau, proiectele de mediu cu finantare europeana, precum retehnologizarea sistemului energetic, inchiderea gropii de gunoi si deschiderea depozitului ecologic, construirea de noi parcuri sau inchiderea haldei de fosfogips sunt in diferite stadii de executie si au beneficii multiple.

Laszlo Borbely, "bombardat" cu intrebari de catre primarii maramureseni

La un “interogatoriu” de aproape doua ore a fost supus ministrul mediului, Laszlo Borbely, aflat astazi, 28 martie, in vizita in Maramures. Oficialul s-a intalnit in aceasta dimineata cu autoritatile locale, dar si cu primarii din judet care l-au asaltat cu intrebari pe reprezentantul guvernului. Edilii au vrut sa afle cand vor primi banii pentru a acoperi pagubele produse de inundatii in anul 2008, dar i-au solicitat acestuia sa initieze un control de la centru in zonele fostelor perimetre miniere, pentru ca lucrarile de inchidere a acestora lasa mult de dorit.

La Prefectura Maramures, ministrul mediului a stat de vorba cu alesii locali mai mult cu o ora decat era programat. Oficialul a laudat judetul proiectele de mediu derulate si a vorbit despre “epopeea amplasamentului centrului de management integrat al deseurilor”, insa a spus ca exista promisiuni ca in 20 aprilie vor fi finalizate toate procedurile legate de groapa de gunoi ecologica, iar in vara vor veni si banii.

Invitati absenti
Tot astazi ministrul a semnat patru proiecte pentru alimentarea cu apa a localitatilor Salistea de Sus, Sarasau, Dumbravita si Ulmeni, in valoare de 25,8 milioane de lei. Reprezentantul guvernului s-a aratat insa profund indignat ca primarul din Salistea de Sus, Stefan Iuga, si cel din Sarasau, Ioan Covaci, nu s-au deranjat sa se prezinte la intalnire.

“Sunt dezamagit ca domnii primari nu si-au facut timp sa vina sa semneze, pe cand eu, cu tot programul meu incarcat, am venit tocmai din Bucuresti”, a spus ministrul.

Intrebat cand vor primi bani pentru refacerea zonelor inundate in 2008, primarilor li s-a spus ca investitiile pe mediu se vor ridica la 73 de milioane de euro in Maramures, in acest an, iar pentru indiguiri vor fi alocate 100 de milioane de lei.

Ministru luat la rost
Alesii locali l-au luat la rost pe oficialul de la centru si in privinta lucrarilor de poasta calitate efectuate pe fostele perimetre miniere. Primarii din Cicarlau, Botiza si Baia Mare l-au atentionat pe ministrul Borbely ca s-ar impune un control in aceste zone, insa acesta a dat-o la intors recunoscand ca sunt peste 1.000 de situri contaminate in Romania, dar ca deocamdata nu exista solutii punctuale.

Laszlo Borbely a avertizat insa autoritatile ca, in acesta perioada, mai importanta este atentia acordata incendiilor de vegetatie uscata si le-a cerut sa aplice cu strictete legea.

“In ultimele zile au fost si cate 100 de incendii pe zi. Somez autoritatile sa-si faca treaba si sa dea amenzi tuturor celor care aprind nesupravegheat vegetatia”, a spus ministrul.

Presedintele Consiliului Judetean Maramures a recunoscut ca judetul Maramures este unul in care problemele de mediu sunt numeroase, insa cu ajutorul investitiilor, acestea vor putea fi remediate.

„Sigur ca este un judet cu foarte multe probleme, speram sa ne ocoleasca si anul acesta inundatiile, dar investitiile pe care le facem sunt substantiale si, din punct de vedere al judetului nostru, colaborarea cu ministerul dumneavoastra o apreciez ca una buna”, a spus Mircea Man, presedintele Consiliului Judetean Maramures.

Microhidrocentrale monitorizate
Vizita ministrului Laszlo Borbely in Maramures s-a incheiat cu inaugurarea celor doua microhidrocentrale de pe raul Valea Neagra din Firiza. Investitia are o valoare de circa 10 milioane de euro si a fost realizata inntr-un an si doua luni, desi termenul de constructie era de trei ani. Cu toate ca investitia este contestata deja de catre unele persoane, ministrul a subliniat ca astfel de microhidrocentrale functioneaza in toata Europa si ca, atata timp cat sunt respectate toate normele impuse, biodiversitatea nu are de suferit.

„Asemenea investitii se fac in toata lumea. Este cea mai ieftina energie regenerabilasi, slava domnului, in Romania sunt posibilitati de asemenea investitii, dar trebuie sa ai grija de mediu. Nu se da niciun fel de acord din partea Apelor Romane pana cand nu exista clarificate toate componentele de mediu”, a spus ministrul Laslo Borbely.

Ministrul a spus ca va monitoriza cu mare atentie activitatea microhidrocentralelor din toata tara si ca, in opinia lui, constructia acestora trebuie sa continue, pentru caRomania a ramas in urma in privinta producerii energiei „verzi”.

Proiectul pe teme ecologice “Apa si natura intr-o picatura”

Proiectul pe teme ecologice “Apa si natura intr-o picatura” organizat de Compania Judeteana ApaServ in colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean Neamt a ajuns si la Targu Neamt, unde s-a desfasurat cea de-a doua etapa. Aceasta consta in derularea unor actiuni de informare in randul elevilor din judetul Neamt cu privire la importanta resursei naturale care este apa.
Prima etapa a proiectului a constat intr-un concurs de desene ce a avut ca tema sloganul campaniei. A doua etapa, cea de informare, s-a desfasurat la trei colegii din judet. Aceste licee au fost sugerate de Inspectoratul Judetean Neamt in functie de numarul de elevi. Unul din acestea a fost Colegiul Tehnic „Ion Creanga” din Targu Neamt.
Fiecare liceu care participa la aceasta campanie va forma echipe de cate trei elevi. Acestia vor incerca sa ii convinga pe reprezentantii ApaServ si opinia publica despre cat de importante sunt eforturile clare de a oferi spre consum o apa pura. Si, la fel de important, vor incerca sa ofere solutii la problemele actuale care fac referire la consumul de apa.
In fiecare an prezentarile au fost diferite de la un liceu la altul. Premierea castigatorilor va avea loc la Consiliul Judetean in data de 22 martie, iar premiile vor consta in sume de bani si materiale didactice.

Prima impadurire a terenurilor agricole se finanteaza 100%. Masura 221.

Masura 221 se refera la prima impadurire a terenurilor agricole. Se finanteaza 100%. Valoare minima finantata 21 euro /ha, iar valoare maxima finantata este 56 € /ha. Obiectivul principal este extinderea suprafetei ocupate de paduri prin sprijinirea lucrarilor de impadurire si intretinere a plantatiilor.

Padurile infiintate prin aceasta masura sunt menite saa protejeze componentele de mediu pe baza rolului multifunctional pe care il au. Implicit se urmareste cresterea suprafetei padurilor la nivel national prin impadurirea de terenuri agricole degradate. Aceasta masura are un caracter compensatoriu.
Sprijinul acordat in cazul accesarii acestei masuri consta in: prima de infiintare a plantatiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic; o prima anuala pentru lucrarile de completari si intretinere a plantatiei pe o perioada de 5 ani; prima anuala fixa (standard) ca si prima pentru pierderea de venit ca urmare a impaduririi, pe an si pe ha, pentru o perioada de 15 ani.
Termenul de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferenta acestei sesiuni este 30 martie 2012, ora 12.

Colaborare intre Ministerul Mediului Padurilor din Romania si Ministerul Mediului din Republica Ceha.

Vineri 2 martie 2012, Ministrul Mediului si Padurilor, László Borbély, a semnat, impreuna cu omologul sau ceh, Thomáš Chalupa, Declaratia Comuna de Intentie referitoare la colaborarea in domeniul protectiei mediului dintre Ministerul Mediului Padurilor din Romania si Ministerul Mediului din Republica Ceha.

“Ne bucuram de vizita delegatiei Ministerului Mediului din Republica Ceha si a domnului ministru Tomáš Chalupa, cu care avem o relatie foarte buna atat in Consiliul de Mediu cat si in cadrul grupului de la Visegrad. In prezent, pe agenda Consiliului European la Bruxelles, se afla pe ordinea de zi tema eficientei energetice, pe care o vom aborda si saptamana viitoare la Consiliul de Mediu iar astazi, in cadrul discutiilor bilaterale am constatat ca Romania si Cehia au vederi comune asupra acestui aspect.”, a declarat László Borbély.

La randul sau, ministrul Mediului din Republica Ceha, Tomáš Chalupa, a subliniat importanta cooperarii dintre cele doua tari in protectia mediului si a apreciat similitudinea punctelor de vedere exprimate: “Azi am verificat pozitiile Cehiei si Romaniei in ceea ce priveste protectia mediului, in contextul intrunirii de saptamana viitoare a Consiliului de Mediu si am constatat ca parerile noastre sunt foarte asemanatoare, daca nu identice. Iar acesta este cel mai important pas in luarea unor decizii eficiente, ca toate tarile implicate sa aiba puncte comune de vedere.”, a precizat ministrul Tomáš Chalupa.

Cei doi ministri ai mediului au discutat si despre problema reducerii emisiilor de carbon si au apreciat ca, dupa 1989, fostele tari socialiste au facut eforturi considerabile in acest sens. “Romania ramane in continuare un partener in asigurarea unei tranzitii catre o economie cu emisii scazute de CO2. Pentru atingerea acestui obiectiv, trebuie insa sa fie luate in calcul circumstantele nationale si presiunile ce pot sa apara asupra bugetului. Eforturile statelor fost socialiste sunt diferite fata de cele ale statelor vest europene intrucat pornesc de la situatii diferite. Trebuie sa cadem de comun acord asupra investitiilor in acest domeniu.”, a afirmat László Borbély. In acelasi timp, ministrul Mediului si Padurilor a precizat ca, in perioada 2014-2020, vor fi alocate mai multe fonduri europene, mai ales in domeniul schimbarilor climatice, fapt care necesita o planificare eficienta a acestor bani.

Declaratia Comuna de Intentie vizeaza domenii de colaborare in managementul apelor, gestiunea deseurilor si a substantelor periculoase, problematica schimbarilor climatice, managementul situatiilor de urgenta, si constituie primul pas inainte de semnarea unui Memorandum de cooperare bilaterala.

In urma semnarii Declaratiei Comune de Intentie vor avea loc schimburi de experienta, informari asupra politicilor de mediu, intalniri si consultari bilaterale referitoare la problematica de mediu si procesele de negociere globale referitoare la protectia mediului, sprijin pentru proiectele internationale pentru rezolvarea problemelor globale si regionale de mediu, identificarea surselor de finantare pentru proiectele europene si internationale, precum si oportunitati pentru investitii private.